Intr-o discutie pe baza unui documentar, am inceput sa ma gandesc cum ar fi daca am putea avea posibilitatea de a ne alege religia si de a ne ghida viata in functie de religia pe care am ales-o. Si am inceput sa ma gandesc si sa imi pun intrebari. De ce nu se poate? De ce trebuie sa ramanem cu religia cu care am fost invatati?
Si ma gandeam asa, ca la varsta de 18 ani, la majorat, sau depinde la 21, in functie de tara, ce ar fi daca in loc de permisul de conducere am avea permisul spre o noua religie. Suna aiurea, cel putin acuma. Bine, ca daca stai si te gandesti, ok, practic majoratul ar trebui sa insemne pentru om deschidere la viata, la realitate, la maturitate, la viitor. Spune-mi ce gandeste un copil, un adolescent dupa ce implineste varsta de majorat, sau cel putin inainte cu un an sau cu cateva luni sa implineasca. Ca in sfarsit va putea sa faca ce vrea el, ca in sfarsit va putea sa bea alcool fara sa se mai ascunda, ca va putea fuma pentru ca este decizia lui de om major, va putea conduce, si….si cam atat. Si in rest se gandeste cum sa faca bani multi si rapid. Dar daca la varsta majoratului ar avea optiunea de a-si alege religia? De a se deschide catre sine, de a invata, de a cerceta. Majoratul nu trebuie sa insemne doar anumite drepturi si libertati si responsabilitati. El trebuie sa insemne si autocunoastere si orientare. Cum la varsta de 14 ani se face buletinul, acum va trebui ori sa-si confirme religia, ori sa isi aleaga una noua. Majoritatea oamenilor habar n-au de ce sunt crestini ortodocsi sau catolici. Sau nici macar nu au habar despre alte religii. Pentru ca nu ii intereseaza. Pentru ca le este usor sa se duca la O biserica si sa se inchine si sa pupe O icoana, fara sa stie macar de ce o fac…pentru ca asa trebuie, pentru ca sunt persoane credincioase. Toti suntem credinciosi dar habar nu avem ce inseamna asta. Ca ne imbulzim de fiecare data cand se deschid nu stiu ce moaste, sau ca ne calcam in picioare ca sa luam lumina si sa pupam mana preotului, asta inseamna a avea credinta, a fi religios? Nu avem formata nici o viziune asupra religiei pentru ca din instinct omul copiaza si se lasa condus. Revenind la subiect, eu cred ca ar trebui sa se faca o reforma a religiei care sa dea posibilitatea oamenilor sa cunoasca toate religiile si posibilitatea sa opteze pentru una care ii reprezinta, dupa care sa-si ghideze viata, una in care sa creada cu adevarat, cu mintea si cu sufletul, una in care sa se regaseasca. Cred ca din punct de vedere al maturitatii, al libertatii, al onestitatii, religia joaca un rol foarte important. Oamenii ar trebui sa fie mai luminati, mai putin stresati, mai liberi, mai increzatori si mai orientati catre suflet. Oamenii ar trebui sa fie mai buni. Si suntem mai buni atata vreme cat ne orientam sufletul catre ceva care ne reprezinta. Cel putin asta e parerea mea.
Dintr-un alt punct de vedere ma gandesc ca asta ar duce la haos, de fapt cu siguranta ar duce la haos, pentru ca noi ca natie, si de fapt toate popoarele sunt invatate sa fie conduse. Si prima forma prin care oamenii au fost condusi a fost religia. Eu ma gandesc la chestia asta ca o forma de alegere a religiei fara sa fii considerat un “tradator”, pentru ca ai posibilitataea sa te convertesti insa nu e acelasi lucru. Nu multi o fac, iar cei care o fac trebuie sa aiba un foarte bun motiv. Mi-ar placea daca oamenii ar fi mai deschisi catre spiritualitate, catre neconventional, daca ne-am gandi si la altceva decat la cum sa detinem puterea, faima, banii. Cu siguranta ca ar fi date peste cap multe lucruri, dar nu stiu daca neaparat traditiile unui popor sunt strans legate si de religie.
Tindem sa credem ca suntem liberi, ca avem drepturi, insa realitatea este alta. Suntem constransi de putere, de bani si de lupta pentru supravietuire. Libertatea la care visez nu tine de moda, de un job bun sau alte standarde, ci de felul cum gandesc, de felul cum imi orientez viata, de ceea ce simt si exprim, de ceea ce aleg pentru a ma cunoaste, pentru a intelege viata si scopul meu in viata.
